71 replies to this topic

[anacava]

Singuratatea.....

Cum combati singuratatea? 

 

[iuti]

am mutat topicul....ptr asta exista prieteni ca sa nu fi singur....

[anacava]

multumesc....,

[PAU_LA]

INSINGURARE si nu SINGURATATEA este marca timpului nostru. Singuratatea poate fi fructuoasa
Insingurarea,nu. Singuratatea este solul fertil
al experientelor spirituale care rodesc puntile
comuniunii cu Dumnezeu.
Din insingurate insa, cresc ziduri de gheata inlauntrul carora se acumuleaza tristete, revolta, ura. Singuratatea ne poate face
sa-l vedem pe Dumnezeu in fiecare om si in intreaga Sa Creatie. Insingurarea ne orbeste, mania ne intuneca ochii,iar exlozia violentei e drept ca spulbera zidurile, dar numai ca sa creeze haos in jur - pe masura tristetii acumulate in noi.

Nu exista "Sunt SINGUR"

[gabidc68]

Citat PAU_LA:

INSINGURARE si nu SINGURATATEA este marca timpului nostru. Singuratatea poate fi fructuoasa
Insingurarea,nu. Singuratatea este solul fertil
al experientelor spirituale care rodesc puntile
comuniunii cu Dumnezeu.
Din insingurate insa, cresc ziduri de gheata inlauntrul carora se acumuleaza tristete, revolta, ura. Singuratatea ne poate face
sa-l vedem pe Dumnezeu in fiecare om si in intreaga Sa Creatie. Insingurarea ne orbeste, mania ne intuneca ochii,iar exlozia violentei e drept ca spulbera zidurile, dar numai ca sa creeze haos in jur - pe masura tristetii acumulate in noi.

Nu exista "Sunt SINGUR"

DA ! Ai perfecta dreptate "PAU_LA ", noi de unii singuri , noi oameni ne insinguram datorita fricii inutile , suspiciunii , ignorantei , lacomiei ...etc.

Dar daca vrem sa avem parte de acceptare si iubire onesta , avem unde sa o gasim intotdeauna atunci cand suntem noi cei ce facem primul pas si lasam sa rodeasca in noi samanta sfanta a dragostei divine inspre folosul  persoanelor pe care Dumnezeu ni le aseaza in viata noastra !

[Ale3csis]

Singuratatea se lasa uneori asupra noastra ca un nor de praf pe haina unui calator.In astfel de clipe bucuros ti-ai rupe haina ca sa scapi.Praful n-ar fi tocmai asa de neplacut, daca nu ti-ai da seama ca e deajuns sa ia contactul cu cateva picaturi de apa ca sa devina noroi.

Singuratatea mea de astazi se aseamana cu craterul unui vulcan care s-a stins.Prin toate colturile traiesc inca amintirile raurilor de lava ce au ars odinioara, trimitandu-si flacara spre cer.

[adriana20]

Singuratatea mea de astazi se aseamana cu craterul unui vulcan care s-a stins.Prin toate colturile traiesc inca amintirile raurilor de lava ce au ars odinioara, trimitandu-si flacara spre cer. .........ma regasesc

[AYLIN]

Ce-i viata mea ma-ntreb cu-amar
Sa fie ea un lung cosmar?
Sau poate -un set de intrebari
La care un raspuns azi cer ?
Sau poate un nimic un gol
nascandu-ma, traind sa mor?
Gasit-am pare un raspuns,
Dar, totusi pare-a fi confuz.
Raspunsul dat e inversat,,
Si gol raman instrainat.
Nimic nu sunt, nimic am fost,
Viata -mi pare fara rost.
Nimic voi fi cat voi trai,
Nimic si-atunci, cand voi muri.
Dorit-am viata s-onteleg,
Un scop, un sens de ea sa leg.
C-o dragoste s-o impresor.
Dar, fara dragoste-am sa mor.
Respins de multi, urat de toti,
Sunt pus alaturi de cei morti.
De ce sa fiu cand eu nu sunt?
Cand toti ma-ngroapa in mormant!
Imi pare totul un cosmar,
La fiecare pas tresar,
Iar omu-mi pare-atat de crud
Astfel ca plang, si plang demult.
Am plans cu dor, dar fara rost
Am plans cu-amar,traind in post,
Am plans in suflet chinuit,
Am plans sa nu fiu auzit...

[AYLIN]

Dacă am încerca să definim conceptul de viaţă sau de moarte, ar fi practic imposibil. Am putea însă spune că acestea sunt două imensităţi paralele, ce se alternează întru a construi ciclul existenţei. Dar oare ce se află între ele, ar fi oare singurătatea acel pustiu, vid imens ce le contopeşte? Posibil, şi totuşi cum arată ea, singurătatea? Cred că ar exista mai multe ipostaze de singurătate, fără a ne axa pe cea fizică sau spirtuală. Omul, care trăieşte clipe de singurătate, simte în jurul său un imens gol, un întuneric în care se proiectează obiecte, gînduri şi trăiri din care e constituită viaţa lui. Cîteodată acest întuneric emană căldră, confort, însă de cele mai multe ori totul pare mort şi lipsit de sens. Tăcerea totală, care dă senaţia nesiguranţei, fricii este însoţitoarea fidelă a singurătăţii.
Omul poate fi singur şi înconjurat de mulţime, cum ar fi orfanii, care deseori, mergînd pe stradă privesc trecătorii nu din perspectiva societăţii din care fac şi ei parte, ci înglobîndu-i în lumea lor, plasîndu-i în centrul viselor sale, parcă încearcă să determine dacă nu cumva anume această femee este mama lor. Apoi, peste cîţiva ani, ei nu mai cred în împlinirea marelui vis, şi totul, cu minuţioasa descriere a potretului ei, casei în care locuieşte, a familiei, dispare, de parcă fiind viu acel vis moare. Singurătatea, însă, rămîne pentru veci, golul rece şi nemilos, care priveşte din întuneric de parcă aşteaptă să-l copleşească.
Singurătatea este în fond o lume, o planetă creată pentru o singură persoană, care nu o poate uşor părăsi. Această planetă are un cîmp gravitaţional enorm, de aceia totul devine de sute de ori mai apăsător şi omul de sute de ori mai neputincios. Cîteodată fiind copleşit de singurătate e greu să mişti chiar şi ochii, iar corpul pare de piatră, de parcă ai avea nevoie de telepatie pentru a comunica. Orice gînd pare atît de real, încît fantasticul nu pare a mai exista şi privind din cochilie, prizonierul propriului corp, vezi existentul ce nu mai respiră, fără viaţă şi atunci începi să crezi că şi tu te topeşti, transformîndu-te într-o stană neînsufleţită de piatră.
Însă totuşi ce e singurătatea, un motiv pentru a medita sau o stare de spirit, sau poate...?

[AYLIN]

Mort, in sicriul meu murdar,
Simt mediocritatea digerandu-mi destinul,
Aud mii de voci blamandu-mi nemurirea.

O ploaie murdara spala pacatele lumii,
Spala ramasitele de flori de pe mormantul meu,
Viermii colcaie infometati de credinta.

Singuratatea ultimei dorinte incolteste
In minte-mi pustie, ma face sa ma zbat incercand
Sa recastig lupta-mi acerba cu viata.

Singuratatea ei ma face sa aud disperarea
Celui ce simte mirosul dulce al pamantului,
Proaspat asezat peste sufletu-i cald.

Singuratatea mea naste singuratatea ei,
Moartea ei naste moartea mea.

[AYLIN]

multumesc lemı.

Sunt aisbergul ingrat de pe cer,

                                                Admirat doar când plec mai departe

Mă mistui în sine-mi şi pier

Trecând neştiut din viaţă spre moarte

 

Căci eu „sunt“ cât persistă în mine

Materii astrale ce ard ne-ncetat;

Spre largi universuri străine

Mă simt un spectacol în timp aruncat.

 

Printre stele mi-e drumul, dar nu bănuiţi

Cât de singur mă simt printre ele

Strecurat către lumi cu ochi aţintiţi

La faza finală-a existenţei mele.

 

Nici eu nu ştiu la ce bun

M-aş gândi la vreo stea depărtată

Căci sunt trecătorul ce moare pe drum

Fără s-ajungă la capăt vreodată.

 

Semăn cu-n arc de lumină, văzut rareori

Trezind în voi griji şi o teamă aparte;

Printre goluri albastre ce ies dintre nori

Rămâneţi miraţi, dar eu zbor mai departe

Topesc în mine idei şi splendori

Până mă sting cu gânduri deşarte.

[AYLIN]

M-am asezat
sub bolta gandurilor tale
Linistitoare chemare,
racoroasa mangaiere
Mi-ai daruit dragostea ta
Imbratisandu-mi sufletul
Cu arcul trupului tau
plin de tandrete
Pasiune!
numele tau imi umple tacerile
Cu sunetele pastelate
ale simfoniei vietii
Iubire e numele tau
pasare-n zbor
lin scuturandu-ti aripile
Freamat in adancul padurii,
In patima frunzei,
In stralucirea luminilor noptii
Singuratatea ma cheama
Invaluindu-ma tandru,
caut ambrtisarea ta
Ziua-si arata chipul amortit,
umed de lacrimi.
Renasc!
din cioburi
de gand
din cioburi
revin in lumina,
din cioburi
reiau zborul
spre tine chip de lut.

mersı mult.

[Maroelva]

Sa doresti,sa vrei,dar sa nu ai pe nimeni langa tine...
Ai
familia,ai prietenii,dar nu e de ajuns.Ei nu au cum sa te ajute,decat
pana la un anumit punct.Iubirea lor are o limita fixa,pe care nu isi
pot permite sa o depaseasca.
Cand esti cu ei totul e bine,dar e doar
o aparenta,in adancul tau,sangerezi de moarte.In noptile reci si
lungi,cand nu iti poti gasi somnul,pline de melancolie si tristele
singuratati ale sufletului si inimii tale,esti singur,simti ca toata
omenirea ti-a intors spatele,iar momentele fericite traite peste zi cu
familia si prietenii,nu ti-se mai par asa de fericite,pt ca sub ele
ghicesti disperarea,incercarea de a uita ca esti singur,dar nu poti sa
faci nimic.
Asa ca golul din tine si nesiguranta vor creste,pe zi ce
trece,iar fericirea si iubirea aparenta a cuplurilor din jurul tau,se
va transforma pe rand in invidie si ura,alternand cu scurtele momente
de nepasare si amorteala sufleteasca.
Dragostea pe care o cauti, e
diferita de ceea pe care ti-o ofera prietenii si famlia,e o dragoste
palpabila,concreta,pe care vrei sa o simti,nu sa o gandesti.
Este
dragoste si este foame,in acelasi timp,sa simti acea atingere care te
ridica pe cele mai inalte culmi ale extazului si pasiunii,atingerea
care te face sa cedezi,sa renunti la lumea ta,in favoarea lumii lui/ei.
Tanjesti,vrei,dar nu poti sa ai!
Vrei pe cineva care sa iti zambeasca,sa te sarute,sa te imbratiseze,vrei un lucru pe care nu il ai si nici nu poti sa il ai!
Vrei sa fii iubit,dar esti singur!
Stai in singuratatea si durerea ta,suferi,strangi din dinti,zilele trec iar tu treci odata cu ele.
Golul
din tine devine atat de mare,incat atunci cand ai ocazia sa-l umpli,fie
si partial,nu te mai uiti sa vezi daca rodul cautarilor tale,este ceea
ce cauti tu cu adevarat,esti o persoana disperata,nu mai ai de ales,nu
mai poti.
Ai ales,iar de aici incolo,incepe adevarata
suferinta,singuratatea iubirii,pt ca o sa fii si mai singur,desi in
mana ta este stransa o alta mana.

[AYLIN]

Ma deranjeaza ploaia
ma enerveaza vantul
si umbra mea nu pot
sa o suport.
Vreau sa fiu singur,
singur de tot
pana la capatul pamantului,
pana la marginea cerului.
Singur...
singur...

Mi-e teama...
mi-e teama de mine...

[Maroelva]

Singuratate,hmm...oare
ce poate insemna acest cuvant?
ce poate fi acest
cuvant?
Poate fi o culoare?
O carte, o boare de vant?

de fiecare
data cand
Aud intrebarea aceasta
ma gandesc oare ce
Inseamna
singuratatea,
Si de fiecare data
Nu gaseam raspuns.

Pana in ziua de
astazi
In care mi-am dat seama ca...
Singuratatea se afla in fiecare
Si
la prima miscare
Pe care incerci s-o faci dupa ce...
Pleaca cineva drag
tie
te simti in..Simguratate...

Asa ca..N-are rost sa...
Te
intristezi!
deschide o carte si-ai sa vezi
Ca atunci cand vei calatori cu
personajele
Din carti, singuratatea cea
Rea, va disparea!!!!

[laryssa]

NU vreau singuratate!!!

[adrian pop]

nici eu nu vreau sa fiu singur   imi lipseste ingerasul

[Maroelva]

Solutia impotriva singuratatii este: GRUPUL. Grupul este formula prin
care te poti descoperi pe sine si pe ceilalti. Grupul este forma prin
care iti poti testa imaginea reala de sine. Grupul este un "loc" in
care poti creste atunci cand singuratatea te cuprinde si devine o forma
cronica de existenta.

[adrian pop]

da asa e ai dreptate in  privinta asta ...in grup nu te vei simpti mici o data singur    

[Maroelva]

Multi oameni construiesc o relatie din cauza fricii de singuratate
!!Aceasta nu poate aduce fericirea , insasi radacina ei este otravita!
Cu alte cuvinte doar te folosesti de cineva pentru a nu ramane singur!
Nu poti iubi pe cineva de care te folosesti!!! De aceea multe relatii
dintre persoane se strica cu timpul ...( asta e doar o cauza)
Priveste
cu speranta si inlocuieste singuratatea cu solitudinea , acestfel te
vei putea cunoaste mai mult pe tine si vei cunoaste si echilibrul
vietii si iubirea fata de tine ! Iubindu-te pe tine poti iubi pe ceilalti