66 replies to this topic

[Pazitadinger]

Singura comoara ce trebuie salvata este iubirea adormita in pieptul omului. Iata ca omul se descopera deodata asezat printre ruine de obiecte imprastiate in jurul sau. Nu stie ce sens au si care este cauza acestei dezordini. Incepe reconstructia la intamplare nestiind de unde sa inceapa si unde ar trebui sa se termine, dar munceste cu sarg si-n munca-i inutila isi pierde sufletul. Dupa epoci indelungate de munca istovitoare reconstructia se dovedeste a fi o infricosatoare inchisoare. Exista ceva mai programat, mai exact, mai cronometrat si, intr-un anume sens, mai perfectionat decat o inchisoare? Singurul lucru care elibereaza este iubirea, pentru ca este imprevizibila, apare acolo unde nu este programata si da toate calculele peste cap. Pe cel ce iubeste, zidurile inchisorii nu pot sa-l inchida, caci el apartine unei imparati ce isi are temelia in cer si isi bate joc de ziduri. Acesta simte ca fiinta iubita exista undeva, iar in acest moment este cufundata intr-un somn asemanator uitarii vesnice, chiar daca ziduri de fortareata ar fi intre ea si el, sufletul ei va fi hranit si trezit de prezenta lui subtila. Nu de moarte se teme cel ce iubeste, pentru el aceasta este calauza ce-i descopera Misterul, ci numai de mediocritate si obisnuinta care au puterea sa cufunde sufletul in uitare. Iubirea este singura constructiva si eliberatoare, ea uneste, trezeste si inalta. Iubirea alchimizeaza tot ce e blazare si singuratate darama zidurile de separare dintre oameni si deschide larg portile spre cer. Iubirea este expansiune continua in eternitate si contopire cu infinitul!!

[AYLIN]

Iubirea este mai puternică
Decît curenţii apelor de adîncime.
Iubirea este mai puternică ca moartea.
Să ne iubim unul pe altul
Pentru că iubirea provine de la Tatăl Ceresc
Şi oricine iubeşte este născut
De Tatăl Ceresc şi Maica Pămîntească
Şi cunoaşte îngerii.
Să vă iubiţi unul pe altul
Aşa cum vă iubeşte Tatăl Ceresc,
Pentru că Tatăl Ceresc este Iubire
Şi cine sălăşluieşte în iubire
Sălăşluieşte în Tatăl Ceresc
Şi Tatăl Ceresc este în el.
Acela care iubeşte este asemănător soarelui
Cînd străluceşte cel mai puternic.
Fraţilor, să fim toţi într-un cuget
Şi să avem iubire nesfîrşită şi compasiune unul pentru altul.
Să uiţi răzbunarea şi ranchiuna
Faţă de fiii poporului tău
Şi să-ţi iubeşti aproapele ca pe tine însuţi.
Dacă un om spune:
Iubesc pe Tatăl Ceresc, dar urăsc pe fratele meu,
El minte.
Pentru că dacă el nu iubeşte pe fratele său pe care îl vede,
Cum ar putea el să iubească pe Tatăl Ceresc
Pe Care nu-L vede?
Acela care iubeşte pe Tatăl Ceresc,
Iubeşte, de asemenea, pe fratele său.
Să iubiţi, de asemenea, pe străini.
Pentru că şi voi aţi fost străini în Egipt.
Se spune de către lume
Că este mai bună o masă de ierburi oferită cu iubire
Decît o masă îmbelşugată cu carne oferită cu indiferenţă.
Cuvintele de iubire sînt ca mierea,
Dulci sufletului şi sănătoase oaselor.
Cuvintele sînt în gura omului ca apele de adîncime
Şi izvorul iubirii este ca o fîntînă arteziană.
Legea Sfîntă îţi cere
Să acţionezi cu dreptate, şi să iubeşti cu compasiune,
Şi să mergi umil împreună cu îngerii.
Astfel, noi vom şti că Îngerul Iubirii
Sălăşluieşte în noi
Cînd iubim pe Tatăl Ceresc
Şi-I respectăm Legea.
O, Iubire Graţioasă!
O, Creator al Iubirii!
Revelează-ne cele mai minunate cuvinte
Prin conştiinţa Ta Divină care trăieşte în noi!
Spune Copiilor Luminii
Care cultivă pămîntul în Grădina Fraternităţii:
Să respecte pe toată lumea.
Iubeşte întreaga Fraternitate.
Supune-te Legii.

[laryssa]

frumos.....

[AYLIN]

Iubirea ca un zbor lung
Plutind pe cerul senin,
În spaţii ce nu-i ajung
În sufletul parcă prea plin.

Iubirea aduce adieri
Peste gingaşele narcise,
Ieşite din primăveri
Cu petalele deschise.

Iubirea, zâmbete noi,
A sufletului încins,
Mătasea buzelor moi
Sensibile de nedescris.

Iubirea, o rază lină,
Cu puteri nemăsurate,
Care pune în lumină
Aureola inimilor curate.

Lăsaţi iubirea să curgă
În inimă de orice vârstă!
Căci tristeţea o alungă
Atunci când iubirea există.

[Maroelva]

Foarte frumos Aylin ,esti o fire romantica ...ferice de cel ce este alaturi de tine ...mai trimite...



_____________________________
Cei mai frumosi ani sunt cei care vor veni

[AYLIN]

Aşa-i iubirea, uneori povoară, De n-o primeşti atât cât ţi-este dată, Dar de-o întorci şi tu pare uşoară, Chiar dacă alta-n locu-i se arată. Aşa-i iubirea…schimbă când se-aşterne ca şi zăpada, chipul unui sat, Ce din văzduh adună fulgi şi-i cerne, Să dea lumină unui orizont schimbat. Neîntâlnită în excesele trăirii, Aşa-i iubirea, da, aşa-i…aşa, Nu-s victime în luptele iubirii, Iar unde sunt nu-i criminalul ea. În zborul întâlnirii - zbor spre astre, Te va conduce, te va înnălţa, chiar dincolo de porţile albastre, Aşa-i iubirea..da,aşa-i …aşa. Iubirea niciodată nu se-ascunde, Doar tu ascunsuri vrei a-i tăinui, Iubirea - Dumnezeu de-o vei pătrunde Şi-aici şi peste moarte viu poţi fi. Cu ea trăieşti noua dimensiune, Din care va lipsi nelegiuirea, Cum se va face asta ? Nu-ţi pot spune, Pot să-ţi spun doar atât : Aşa-i iubirea

[Maroelva]

Priveam amandoi marea
de parca atunci o descoperisam
pe tine te ardea tigarea
ce-o uitasei intre degete neatinsa

eu strangeam intre palme
un rest nebaut de coniac
de undeva venea miros de carne
un caine dormea rastignit sub hamac

treceau rare pasari si vantul batea
ciulini aducand si praf de pe dig
pe fata ta nerasa un zambet crestea
si eu tremuram fericita de frig

sa nu mai plecam niciodat'
am rostit intr-un glas amandoi
doar mult mai tarziu am aflat
ca vorbise marea, nu noi...


________________________________________
O viata inteleapta se traieste cu multa judecata

[AYLIN]

va multumesc frumos.

Sunt foc si tu ma stingi cu roua,
Trandafir în glob de ape.
Si lacrimi de încep sa-ti scape,
În suflet a-nceput sa-mi ploua…

Ale mele gânduri salta,
Din oceanul de pacate,
Catre-o insula de soapte
Unde tu îmi esti iubit?…

Tu îmi esti potop de vise,
Rânduri eu zidesc din ele,
Sau un trandafir de stele
Între taine nepatrunse…

Ape curg pe pietre sacre,
În hatisuri de rubine.
Te iubesc numai pe tine…
Lacrimi curg, idei albastre….

[laryssa]

frumoase poezi

[AYLIN]

Când uşa îmi deschide, a primăverii rază,
Florile, de prin pădure, îmi şoptesc…
İar muguri, ce-nfloresc pe orice creangă,
Despre aceeaşi dragoste-mi vorbesc…

Când buburuza se aşează, uit de plânset!
De-i obosită…eu stau şi o privesc!
Îi spun încet cuvinte de descântec
Să plece iar spre cel care-l iubesc!

În zumzetul de-albină şi-n mersul de furnică,
În tot ce mă-nconjoară şi se mişcă,
În razele de soare şi-n ciripit, găsesc…
Fiori de vis!- Aş vrea să te zăresc!

Dar…prea departe-mi merge-nchipuirea!
İar eu rămân…cu gândul meu…,,aiurea’’!

[Maroelva]

Plang stelele in pragul diminetii
Cand ostenite de atat sclipit
se oglindesc in boabele de roua
tot asteptand un iarasi asfintit.

Deodata, bolta-nnegurata inca
Arunca spre pamant un giuvaer
Care despica suierand eterul
Si ce atinge dipare-n efemer.

in colt de buza-ti apare un suras
Privind"prapadul" provocat
De bulgarul din nestiut;
A fost...n-a fost...si totusu s-a-ntamplat

Au lacramat degeaba stelele un cer
Cand ostenite de atat sclipit
S-au oglindit in roua diminetii
Tot asteptand un iarasi asfintit.

[AYLIN]

Iubirea noastra e o taina
Ce-o stiu doar frunzele de nuc
Care-o sopteau cand au cazut...

O stie fosnetul padurii
Cand ii tesea covor de aur ,
Pe care sa se-asterne ganduri...

O stie drumul ratacit ,
Printre crengile golase ,
Ce cauta un vis pierdut...

[Maroelva]

Tu esti asemeni cupei din stravezii cristaluri

Cu incrustatii pure si unduiri usoare

Din tine pot sa soarba, in sacre ritualuri

Si gurile pagane si cele-ncepatoare.

Tu stii s-ascunzi in tine, ca intr-un tabernacol

Extazul si durerea - impreunare grava,

Cand sarutarea-ti darui se-ntampla un miracol:

Veninul pare dulce, si-ambrozia otrava!

[AYLIN]

Cu gleznele julite, eu te pandesc cand treci
printre rocile tarmului, reci.
Marea se va preface-n pasari stravezii,
cate le-ncap ochii spre ea, si vor zbura falfaiind,
cand ai sa vii, pana-n piscul vazduhului ca o stea.

Vor ramane prapastiile si pesterile goale,
pestii vor plesni aerul prabusit cu cozile,
starnind margeanele domoale
si corzile.

Uite, epava corabiei lui Simbad, marinarul
ca un colt se sprijina-n scoicile cenusii,
cu un varf injunghie-n mijloc clestarul,
peste toate puntile alearga raci vii.

Iti daruiesc o stea la mare, un crab si un delfin !
Adu-i in spinare pana la nisipuri.
Ma voi preface orb si am sa vin
cu bratul intins, sa-ti mangai chipul

[Maroelva]

Era odata un rege care avea 4 neveste.



Cel mai mult o iubea pe cea de-a patra sotie,
pe care o imbraca cu straie

din cele mai scumpe si o trata cu cele mai fine delicatese. Ii dadea tot ce era
mai bun.



De asemenea o iubea si pe cea de-a treia sotie si ea era cea cu care se

mandrea cel mai mult in fata regatelor vecine. Totusi, regele traia cu teama ca aceasta sotie il va lasa
intr-o zi pentru un altul.



Regele o iubea si pe cea de-a doua sotie. Ea era confidenta lui si era

intotdeauna draguta, intelegatoare si rabdatoare cu el. De cate ori regele avea
o problema,

putea avea incredere in ea ca il va ajuta sa treaca peste momentele grele.



Prima sotie a regelui era foarte loiala si isi adusese o mare contributie in

mentinerea regatului. Totusi, regele nu o iubea pe prima sotie. Desi ea il
iubea cu adevarat, el de abia o observa!



Intr-o zi, regele simti ca sfarsitul ii este aproape. Se gandi la viata lui plina si isi spuse: "Acum am 4 sotii cu mine,
dar cand voi muri, voi fi singur."



O intreba pe cea de-a patra nevasta: "Te-am iubit cel mai mult, ti-am
daruit

cele mai frumose haine si ti-am aratat cea mai mare grija. Acum, eu am sa mor,
vrei sa vii cu mine si sa-mi tii companie?"

"Nici vorba!" replica cea de-a patra sotie, si pleca fara un alt
cuvant.

Raspunsul ei strapunse inima regelui ca un
cutit.



Regele o intreba si pe cea de-a treia sotie: "Te-am iubit toata viata mea.


Acum ca mor, vrei sa vii cu mine
si sa-mi tii companie?"

"Nu!" veni raspunsul celei de-a
treia sotii. "Viata e prea buna! Cand vei

muri, ma voi recasatori!"

Inima regelui se stranse de durere.



Apoi o intreba si pe cea de-a doua sotie:
"Intotdeauna am gasit la tine

intelegere si ajutor si mereu ai fost acolo pentru mine. Cand voi muri, vr ei
sa vii cu mine si sa-mi tii companie?"

"Imi pare rau, nu te pot ajuta de data aceasta!" replica cea de-a
doua

sotie. "Te pot doar inmormanta si veni la mormantul tau."

Regele fu devastat si de acest raspuns.



Apoi se auzi o voce: "Eu te voi urma oriunde vei merge!" Regele se
uita

imprejur si vazu ca cea care rostise aceste cuvinte era prima sotie. Era atat
de slaba, pentru ca suferise mult din cauza foamei si a neglijarii sale.



Adanc indurerat, regele spuse: "Trebuia
sa fi avut mult mai multa grija de

tine cand am avut ocazia!"



In realitate, noi toti avem 4 sotii in viata
noastra:



Cea de-a patra sotie este TRUPUL nostru.
Indiferent cat timp si efort

investim in a-l face sa arate bine, el ne va lasa cand murim.



Cea de-a treia sotie este AVEREA noastra. Cand murim, merge la altii.



Cea de-a doua sotie este FAMILIA SI PRIETENII. Indiferent cat de apropiati

ne-au fost in timpul vietii,
ei nu pot decat sa vina la mormantul nostru dupa ce nu mai suntem.



Prima sotie este SUFLETUL nostru. Adesea este neglijat in goana dupa averi,

bunastare si putere sau in goana dupa iluzii desarte, uitand ca iubirea cuarata
si sincera iti face viata frumoasa si spiritul sa traiasca si dupa. Si totusi,
SUFLETUL este singurul care ne va urma oriunde vom merge.

[AYLIN]

   Te voi urma toata viata mea.....


  Sunt prea singur si-astept
  Sunt ranit si mai sper
  Ca vei reveni iubirea mea
  Vreau sa stii ca-mi lipsesti atat de mult
   Si acum iubirea ti-o cer

  M-ai facut sa traiesc
  M-ai facut sa iubesc
  M-ai facut ca pe tine
  Eu sa te doresc

E noapte , e tarziu, iar eu iti scriu
Cat de mult te iubesc, te iubesc

Iubirea mea te voi urma
Oriunde ai fi, eu te voi iubi , mereu

Ma trezesc amintiri
Ma gandesc iar la tine
Clipele unei iubiri
Azi in lacrimi si suspine

Oare vei veni-napoi
Vei veni din nou la mine
Vom fi iarasi numai amandoi
Doar tu cu mine


Fara tine-  viata mea nu are sens
Fara tine-  simt un gol imens
Fara tine-  sufletul meu e pustiu
Fara tine.......

[AYLIN]

"Adevaratul anotimp al iubirii e atunci cand credem ca numai noi putem iubi, ca nimeni n-ar fi putut vreodata iubi astfel inaintea noastra si nimeni nu va mai iubi la fel dupa noi." - Johann Wolfgang Von Goethe

[Maroelva]

Rugaciune

O, Isuse, ingaduie-mi sa
fiu in Tine si pentru Tine ceea ce vrei sa fiu; sa gandesc in Tine si
prin Tine ceea ce vrei sa-mi fie gandul.

Ajuta-ma sa savarsec in Tine si pentru Tine ceea ce vrei sa savarsesc.

Ajuta-ma sa spun in Tine si pentru Tine ceea ce-mi vei da sa spun.

Ajuta-ma sa-i iubesc in Tine si pentru Tine pe toti aceia pe care mi i-ai dat sa-i iubesc.

Da-mi curajul de a suferi in Tine si pentru Tine, cu iubire, tot ceea ce-mi vei da sa sufar.

Ajuta-ma sa te caut mereu si pretutindeni pentru ca Tu sa ma caluzesti si sa ma curatesti dupa vointa Ta dumnezeiasca!

[AYLIN]

In tine sunt florile si lumina focului,
stelele si cantecul pasarilor, mireasma verii,
linistea dinaintea zorilor.
Te iubesc astazi cand stralucesti,
Te voi iubi mereu suparacios si obosit,
curajos si infricosat,
vesel, temator, triumfator.
Te voi iubi in toate anotimpurile.
Oricum ai fi, mi-esti drag.
Si fiecare zi langa tine, iubita de tine
E un dar de pret

[Maroelva]

Ca ne iubim - si-o stie lumea toata -
E-adevarat;
Dar cat ne vom
iubi
Nici noi nu stim,
Nici lumea nu va sti ...
Si nu va sti-o, poate,
niciodata ...

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Ne-am cunoscut în tara-n care-alt'data
Manon Lescaut iubi pe Des
Grieux,
Intr-un amurg de toamna, orchestrate
In violet,
In
alb,
In roz
Si-n bleu.
Si ne-am iubit intaia oara-n parcul
In
care Nimfele de marmura privesc,
Cu ochii-ntrebatori, catre peluza
Pe
care-un Zeu isi pregateste arcul,
Să-si bata joc de cei ce-l ocolesc ...

Si ne-am iubit! ...
Ti-aduci aminte?...
Bluza -
Ah! ... Bluza ta pe
sanu-ti decoltat
Parea un peplum de matase, sfasiat
Pe sanul unei Venere
ce moare! ...

Si ne-am iubit cu-atata nebunie.
Ca statuele albe ne-au privit
Cu ochi
gelosi,
Iar zeul a-mpietrit
In mana cu-o sageata-otravitoare! ...

Si ne-am iubit,
Si-azi toata lumea stie
Ca ne iubim ...
Dar cat ne
vom iubi
Nici noi nu stim,
Nici lumea nu va sti! ...